Anestezia si Controlul durerii in stomatologie

    Anestezia si gradul de control al perceptie dureroase este conditionat de personalitatea individului, conditiile socio-economice, eventualele experiente dureroase anterioare si nu in ultimul rand de oboseala si frica de dentist.
In stomatologie se recomanda selectiv si gradual urmatoarele mijloace si tehnici de anestezie pentru prevenirea si controlul durerii:

1. Anestezie locala de contact

    Se utilizeaza frecvent la copii prin aplicarea unui anestezic direct pe mucoasa orala care blocheaza transmiterea impulsului nervos. Anestezie este rapida, dar superficiala si de scurta durata (5-10 minute).

2. Anestezie locala prin punctie anestezica

    Este cea mai fracventa tehnica folosita in stomatologie pentru combaterea durerii. Se realizeaza prin punctia mucoasei orale in anumite zone bine definite.
 
    La copii anestezia prin punctie este mai dificila, deoarece teama si anxietatea sunt mai greu de invins. Inainte de anestezia propriu zisa trebuie explicat copilului in termeni adecvati varstei rolul anesteziei si senzatia pe care o va resimti dupa. Este de preferat utilizarea inainte a anesteziei locale de contact ( spray cu lidocaina).

3. Anestezie generala

    Este o stare indusa de incostienta asociata cu pierderea totala sau partiala a reflexelor de protectie, inclusiv capacitatea de a mentine independent respiratia naturala. Trebuie folosita doar atunci cand exista personal specializat cu o bogata experienta in anesteziologie si terapie de resuscitare, exista echipament de monitorizare si de resuscitare a pacientului.

4. Sedarea constienta

    Este o metoda controlata de administrare a unei anumite medicatii(per os, intra-venos, intra-muscular) prin care se creeaza o anumita stare de liniste, ameliorandu-se teama sau tensiunea nervoasa, eliminand sau minimizand traumele psihologice si facand posibil un tratament stomatologic intr-o maniera cooperanta. Pacientul poate raspunde la stimulare fizica si la comenzi verbale
 
    Indicatii: pacientii care nu pot coopera datorita lipsei de maturitate psihologica sau emotionala, pacientii care nu pot coopera datorita unei inabilitati cognitive, psihice sau mdicale; pacientii care sunt fricosi si care nu pot coopera la tratamentul dentar; pacientii care necesita un tratment mai amplu .

5.Anestezie relativa ( sedarea cu inhalatii de oxid nitros sau oxigen)

    Este o metoda de sedare constienta, rapida si reversibila cu un grad inalt de securitate . Se realizeaza o relaxare generala a nusculaturii orale si diminuarea senzatiilor neplacute din timpul tratamentului dentar. Este de preferat sa fie asigurata de un specialist si este indicata, in mod special, la pacientii la care este nevoie de interventii mai laborioase.
 
    Este contraindicata la vartele mici si in cazul infectiilor cailor respiratorii superioare, afectiunilor pulmonare( emfizem, bronsiectazii), afectiunilor cardiace , deficit psiho-motor accentuat etc.

Tehnici de relaxare complementare anesteziei:

6. Hipnoza
    Hipnoza este o procedura in cadrul careia o persoana ii sugereaza unui client, pacient sau subiect sa manifeste schimbari in senzatii, perceptii, ganduri sau comportament.In general, contextul hipnotic este stabilit printr-o procedura de inductie. Cu toate ca exista mai multe inductii hipnotice diferite, marea parte din ele includ sugestii pentru relaxare, calmare si o stare de bine. Prin hipnoza, durerea poate fi resimtita mai putin dramatic, iar anxietatea este anihilata.
7. Audioanalgezia
    Este un factor auxiliar de relaxare pentru medic si pacient. In sala de asteptare si pe parcursul tratamentului pot fi audiate emisiuni muzicale sau narative care influenteaza pozitiv pragul de toleranta al durerii prin minimizarea stresului.